Ce este bullying-ul?

Bullying reprezinta un comportament repetat si intenționat prin care agresorul își persecută, rănește,  intimidează victima verbal, relațional și/sau fizic. Comportamentul poate fi învățat în

familie sau în alte medii și este favorizat de diferențele sociale, de etnie, religie, gen,

comportament, putere, caracteristici fizice etc.

Efectele asupra victimei sunt adesea devastatoare din punct de vedere emoțional și

comportamental

Fenomenul bullying este asociat următoarelor forme:  bullying fizic, verbal, emoţional, relaţional, online

Printre efectele fenomenului bullying, s-au înregistrat: depresii și tulburări de comportament, excludere şi dificultate în relaţionare, gânduri suicidale, frică şi anxietate, criză de identitate şi criză de singurătate.

Victimele fenomenului bullying au fost în principal adolescenţii ( 12 - 17 ani), dar şi preadolescenţi (8 - 11 ani).

La nivel global, cele mai multe cazuri de  bullying au avut loc în școală, conform analizei realizată de Child Helpline International, în urma apelurilor efectuate la Telefonul Copilului în ultimul deceniu.

In limba română bullying se traduce printr-un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Acest fenomen afectează copiii și adolescenții, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și social. De asemenea, fenomenul are efecte negative asupra victimei, dar și asupra agresorului și a celor ce asistă, spectatorii. Se creează un climat de frică, asprime și lipsă de respect pentru toți cei implicați.

A fi sau a nu fi acceptat in colectivitate!

Studii de caz preluate din activitatea de consiliere a Asociației Telefonul Copilului, la 116 111

1. „Nu mai vreau să merg la școală. Am niște colegi care mă fac să mă simt groaznic...”

- acestea sunt vorbele unui elev în clasa a IV-a care a apelat la serviciul oferit de Asociația Telefonul Copilului.

“Cel mai greu îmi este la orele de sport, pentru că eu nu pot sa alerg... Toți îmi spun că sunt un gras, și că sunt un aragaz cu patru ochi. Aș vrea ca ei sa simtă măcar pentru 5 minute ceea ce simt eu în fiecare zi... Nu știu dacă voi avea un prieten adevărat. Mama îmi spune ca există și oameni buni, dar că trebuie sa am răbdare și să mă port frumos cu cei din jurul meu. Fac asta, dar parcă am obosit...”

2.„Un grup de colegi se iau tot timpul de mine, râd de faptul că port aparat dentar, îmi trimit SMS-uri în care îşi bat joc de asta...pe coridor, în pauză îmi pun porecle şi fac tot felul de gesturi şi semne, încât nu vreau să mai ies din clasă”. (Alex, clasa a IX-a)

Când un copil vă vorbește despre o situație asemănătoare, faceţi-vă timp si ascultați-l!

Luați-l într-un spațiu unde puteți vorbi.

Întâi ascultați. Apoi întrebați-l ce ar putea face, ce ar avea nevoie să faceți dvs., etc. De cele mai multe ori o astfel de discuție îl face să simtă că și el contează.

Cine poate deveni  victimă a bullying-ului? 

Un copil care are e o fire  mai sensibilă, pare trist şi înfricoşat, este de statura mica sau este foarte slab, este nesigur, are un handicap fizic sau psihic. Deseori acesta se plânge de dureri frecvente de cap şi de stomac pentru a evita să meargă la şcoală; ii este teamă să mai meargă la şcoală. Are puţini prieteni si este marginalizat.

  

Comportamentul  asociat bullying-ului

Cercetările psihologice au aratat ca elevii care manifestă comportamente de bullying ascund un nivel crescut de anxietate  şi nesiguranţă, ei folosind hărţuirea, intimidarea, tachinarea ca mijloc de compensarea a unei stime de sine scăzute.

 De asemenea studiile arată că există o serie de diferenţe privind modul de manifestare al comportamentelor de bullying. Băieţii recurg într-o măsură mai mare la comportamente de intimidare fizică decât fetele..

Există insa si o serie de comportamente de intimidare care se manifestă cu precădere în rândul fetelor. Ele folosesc de obicei moduri mult mai subtile ale hărţuirii, cum ar fi excludere cuiva  din grup, răspândirea de zvonuri şi manipularea relaţiilor de prietenie.

Programul de Prevenire a Bullyingului în şcoală

Programul este oferit în toate şcolile publice din Norvegia si s-a dovedit a fi o abordare eficientă în reducerea comportamentelor agresive în rândul populaţiei şcolare.

Programul de intervenţie este construit pe patru principii-cheie.

Aceste principii implică crearea la nivelul şcolii a unui mediu caracterizat prin:

(1) căldură, interes pozitiv, şi implicarea adulţilor

(2) stabilirea de limite ferme cu privire la comportamentul inacceptabil;

(3) aplicarea consecventă a unor sancţiuni non-punitive, non-fizice, pentru comportament inacceptabil sau de încălcare a regulilor şi

(4)oferirea, de către adulţii investiţi cu autoritate, a unor modele pozitive de comportament.

Intervenţia cuprinde:

- un set de informaţii furnizate şcolilor

- set de informaţii adresate părinţilor

- filme de vizionat în clasă

- chestionare, pentru şcoală, de evaluare a dimensiunii problemei.

Cele patru mari strategii ale programului cuprind:

 -pregătirea personalului şcolar;

-dezvoltarea unor politici de disciplinare;  

-informarea părinţilor; predarea valorilor prosociale conform unei  curricule.

Bullyingul(tachinarea, umilirea, intimidarea) apare uneori ca un rezultat al modului în care victimele se comportă sau cu un anumit mod de a se îmbrăca. În aceste situaţii o  înţelegere şi o acceptare a diferenţelor individuale poate fi învăţată în clasă.

Pentru elevii în rolul de victime se oferă un training de dezvoltarea abilităţilor de gestionare a situaţiilor de expunere la comportamentele agresive ale colegilor.

Elevii-agresori primesc training pe managementul furiei, asertivitate, şi alte abilităţi de auto-gestionare. Comportamentul lor are nevoie să fie monitorizat cu atenţie şi să primească cât mai frecvent recompense pentru comportamentele adecvate.

Cel mai important şi eficient rol de prevenire a comportamentelor agresive îl are profesorul. O serie de activităţi desfăşurate de profesori, alături de trainingul pe abilităţi sociale au oferit un program eficient de prevenţie a comportamentelor agresive.