Bullying reprezinta un comportament
repetat si intenționat prin care agresorul își persecută, rănește, intimidează victima verbal, relațional și/sau
fizic. Comportamentul poate fi învățat în
familie sau în alte medii și este
favorizat de diferențele sociale, de etnie, religie, gen,
comportament, putere, caracteristici
fizice etc.
Efectele asupra victimei sunt adesea
devastatoare din punct de vedere emoțional și
comportamental
Fenomenul bullying este asociat
următoarelor forme: bullying fizic,
verbal, emoţional, relaţional, online
Printre efectele fenomenului
bullying, s-au înregistrat: depresii și tulburări de comportament, excludere şi
dificultate în relaţionare, gânduri suicidale, frică şi anxietate, criză de
identitate şi criză de singurătate.
Victimele fenomenului bullying au
fost în principal adolescenţii ( 12 - 17 ani), dar şi preadolescenţi (8 - 11
ani).
La nivel global, cele mai multe cazuri
de bullying au avut loc în școală,
conform analizei realizată de Child Helpline International, în urma apelurilor
efectuate la Telefonul Copilului în ultimul deceniu.
In limba română bullying se traduce
printr-un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de
umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de
cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând
referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/familial). Uneori
aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în
atacuri fizice.
Acest fenomen afectează copiii și
adolescenții, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și social. De
asemenea, fenomenul are efecte negative asupra victimei, dar și asupra
agresorului și a celor ce asistă, spectatorii. Se creează un climat de frică,
asprime și lipsă de respect pentru toți cei implicați.
A
fi sau a nu fi acceptat in colectivitate!
Studii de caz preluate din activitatea
de consiliere a Asociației Telefonul Copilului, la 116 111
1. „Nu mai vreau să merg la școală.
Am niște colegi care mă fac să mă simt groaznic...”
- acestea sunt vorbele unui elev în
clasa a IV-a care a apelat la serviciul oferit de Asociația Telefonul
Copilului.
“Cel mai greu îmi este la orele de
sport, pentru că eu nu pot sa alerg... Toți îmi spun că sunt un gras, și că
sunt un aragaz cu patru ochi. Aș vrea ca ei sa simtă măcar pentru 5 minute ceea
ce simt eu în fiecare zi... Nu știu dacă voi avea un prieten adevărat. Mama îmi
spune ca există și oameni buni, dar că trebuie sa am răbdare și să mă port
frumos cu cei din jurul meu. Fac asta, dar parcă am obosit...”
2.„Un
grup de colegi se iau tot timpul de mine, râd de faptul că port aparat dentar,
îmi trimit SMS-uri în care îşi bat joc de asta...pe coridor, în pauză îmi pun
porecle şi fac tot felul de gesturi şi semne, încât nu vreau să mai ies din
clasă”. (Alex, clasa a IX-a)
Când un copil vă vorbește despre o
situație asemănătoare, faceţi-vă timp si ascultați-l!
Luați-l într-un spațiu unde puteți
vorbi.
Întâi ascultați. Apoi întrebați-l ce
ar putea face, ce ar avea nevoie să faceți dvs., etc. De cele mai multe ori o astfel
de discuție îl face să simtă că și el contează.
Cine poate deveni victimă a
bullying-ului?
Un copil care are e o fire mai sensibilă, pare trist şi înfricoşat, este
de statura mica sau este foarte slab, este nesigur, are un handicap fizic sau
psihic. Deseori acesta se plânge de dureri frecvente de cap şi de stomac pentru
a evita să meargă la şcoală; ii este teamă să mai meargă la şcoală. Are puţini
prieteni si este marginalizat.
Comportamentul
asociat bullying-ului
Cercetările psihologice au aratat ca elevii care
manifestă comportamente de bullying ascund un nivel crescut de anxietate
şi nesiguranţă, ei folosind hărţuirea, intimidarea, tachinarea ca mijloc de
compensarea a unei stime de sine scăzute.
De
asemenea studiile arată că există o serie de diferenţe privind modul de
manifestare al comportamentelor de bullying. Băieţii recurg într-o măsură mai
mare la comportamente de intimidare fizică decât fetele..
Există insa si o serie de comportamente de
intimidare care se manifestă cu precădere în rândul fetelor. Ele folosesc de
obicei moduri mult mai subtile ale hărţuirii, cum ar fi excludere cuiva
din grup, răspândirea de zvonuri şi manipularea relaţiilor de prietenie.
Programul
de Prevenire a Bullyingului în şcoală
Programul este oferit în toate şcolile publice
din Norvegia si s-a dovedit a fi o abordare eficientă în reducerea
comportamentelor agresive în rândul populaţiei şcolare.
Programul de
intervenţie este construit pe patru principii-cheie.
Aceste principii
implică crearea la nivelul şcolii a unui mediu caracterizat prin:
(1) căldură,
interes pozitiv, şi implicarea adulţilor
(2) stabilirea
de limite ferme cu privire la comportamentul inacceptabil;
(3) aplicarea
consecventă a unor sancţiuni non-punitive, non-fizice, pentru comportament
inacceptabil sau de încălcare a regulilor şi
(4)oferirea, de
către adulţii investiţi cu autoritate, a unor modele pozitive de comportament.
Intervenţia cuprinde:
- un set de
informaţii furnizate şcolilor
- set de
informaţii adresate părinţilor
- filme de
vizionat în clasă
- chestionare,
pentru şcoală, de evaluare a dimensiunii problemei.
Cele patru mari strategii ale
programului cuprind:
-pregătirea personalului şcolar;
-dezvoltarea
unor politici de disciplinare;
-informarea
părinţilor; predarea valorilor prosociale conform unei curricule.
Bullyingul(tachinarea, umilirea, intimidarea)
apare uneori ca un rezultat al modului în care victimele se comportă sau cu un
anumit mod de a se îmbrăca. În aceste situaţii o înţelegere şi o
acceptare a diferenţelor individuale poate fi învăţată în clasă.
Pentru elevii în rolul de victime se oferă un
training de dezvoltarea abilităţilor de gestionare a situaţiilor de expunere la
comportamentele agresive ale colegilor.
Elevii-agresori primesc training pe managementul
furiei, asertivitate, şi alte abilităţi de auto-gestionare. Comportamentul lor
are nevoie să fie monitorizat cu atenţie şi să primească cât mai frecvent
recompense pentru comportamentele adecvate.
Cel mai important şi eficient rol de prevenire a
comportamentelor agresive îl are profesorul. O serie de activităţi desfăşurate
de profesori, alături de trainingul pe abilităţi sociale au oferit un program
eficient de prevenţie a comportamentelor agresive.
